Nu m-am gândit vreodată că voi ajunge cu Dinamo atât de departe. Deși am o vârstă aproape respectabilă, zic, și deși am trăit vremurile cu Dinamo în fruntea Diviziei A, am văzut campionate și cupe câștigate, am văzut semifinale de Cupa Campionilor și de Cupa Cupelor la București, deși am trăit toate aceste lucruri, nu mă refer aici la chestiuni sportive, care mi-au crescut, oricum, mândria de suporter dinamovist, mă refer la altceva.
Nu m-am gândit că voi ajunge vreodată să am sufletul acaparat, aproape copleșit de o dragoste atât de mare pentru echipa mea dragă, Dinamo!
La asta mă refer.
Deși am trăit vremuri grele până la retrogradarea din 2022, cu conducători dubioși și cu performanțe și rezultate sportive foarte slabe, deși era evidentă alunecarea în jos pe tobogan, totuși, acea retrogradare din 2022 mi-a înfipt un cuțit în inimă și, pe moment, acolo, atunci, în Ștefan cel Mare, la returul barajului cu U Cluj, am simțit la propriu că nu mai pot respira!
Trebuia să plecăm, eu și copilul meu Gabriel, aveam de îndurat supliciul unui drum înapoi acasă la Vâlcea, drum foarte greu în acea noapte de mai, când sufletul foarte încărcat pe care-l aveam îngreuna evident și vizibil tracțiunea mașinii 4×4.
Totuși, atunci, acolo, în acea noapte, la Tribuna 1 a vechiului nostru stadion, printre lacrimile mele și ale celorlalți, le ziceam fraților de lângă mine: „Revenim, la anu’ suntem înapoi, aveți încredere, vă spun eu sigur, vom fi înapoi imediat, peste 1 an!”
Și tot atunci, în acea noapte grea ca cerul plumburiu de afară, mi-am setat ca obiectiv personal, de suflet, revenirea imediată a lui Dinamo în Prima Ligă a României!
Venisem să văd pe Dinamo și să încerc să ajut în acel baraj. Era o crispare la intrarea pe stadion înainte de meci, Doamne, cum era acolo, o frică pe care o simțeai și care-ți îngheța pe loc oasele, la propriu! Un băiat-doi au încercat să resusciteze spiritele strigând: „Hai că se poate!” Dar parcă asta a sunat și mai sinistru.
Eu trăisem greu în ultimii ani, lucrasem în Belgia, departe de țară, de părinți și de Dinamo, de prin 2016 până în buza pandemiei, în ianuarie 2020, când Alinuș îmi spunea cu ochii injectați: „Trebuie să ne întoarcem acasă, o să se întâmple ceva!” Și s-a întâmplat pandemia, care iar m-a ținut departe rău de Dinamo.
Acum zâmbesc, dar lăsați-mă să vă mai povestesc puțin…
În primăvara următoare, după salvarea clubului, salvarea sufletelor noastre și după venirea băieților de la Red & White, pe când se iveau ghioceii, am început… La Sibiu cu Șelimbăr, acasă cu Oțelul, cu Dej, meciul de pe Arenă cu ăilalți din Ghencea, ultimul meci înainte de play-off, Doamne ce emoții, cu Timișoara. Pe toate le-a trăit și le-a simțit inima mea!
Apoi play-off-ul… ultima etapă, deplasare la Iași, aveam șanse să revenim direct, nu s-a putut.
Barajul cu FC Argeș: la meciul tur am realizat abia înapoi pe autostradă că bătusem cu 6-1, dar mai ales am realizat atunci ce înseamnă acest scor, însă parcă aș mai fi vrut să înscriem. Eram o echipă încă fragilă.
La retur, la 4-1 pentru Argeș, din nou ca la barajul cu U Cluj – nod în gât și lipsă de aer! La propriu. Nu puteam să ratez acest obiectiv personal, obiectivul sufletului meu!
Și am pus energie acolo, și eu împreună cu voi toți! Și am reușit. Împreună! Asta e esența și secretul iubirii noastre pentru Dinamo: Suntem Împreună, realizăm lucruri împreună și ne simțim acasă pentru că inima are o casă, iar acea casă se numește DINAMO și ne primește pe toți cu drag, e loc pentru noi toți care suntem acum și pentru cei care vor mai veni lângă noi!
Și care vor rămâne până la capăt, până la Plus Infinit, pentru că toți câinii ajung în rai, cum spune fratele Sorin!
Acum zâmbesc, e bine! Am trecut de 2 campionate în Superliga: primul foarte greu, al doilea deja a fost un pas mare înainte!
Continuăm → Împreună → Doar Împreună → Doar pentru Dinamo București!
Trebuie să fim mai mulți, jucăm pe Arenă, anul ăsta se poate realiza un vis frumos… Trans Europa Express, cum spune Bunu’ dragul de el!
Nu uităm pe unde am fost și nu uităm că energiile noastre, ale tuturor, doar împreună pot muta și munții din loc!
Suntem Acolo, e bine și Inima știe asta, suntem umăr lângă umăr și suflet lângă suflet!
