Dilema Karamoko

Dilema Karamoko

Zilele acestea ne dă târcoale una dintre întrebările care revin periodic în ultimii ani și anume ce face clubul atunci când un fotbalist important se apropie de finalul contractului, iar pe masă apare o ofertă care poate aduce câteva sute de mii de euro? În cazul lui Mamoudou Karamoko, suma vehiculată, aproximativ 600.000 de euro, a aprins imediat spiritele printre suporteri, iar reacțiile lor spun ceva important despre relația dintre Dinamo și propriile sale ambiții.

Kara are astăzi o valoare pe care nu o avea în momentul sosirii la Dinamo. A avut perioade complicate, accidentări și meciuri în care contribuția sa a fost discretă, însă forma actuală îl prezintă ca pe un jucător relevant pentru ofensiva echipei. Din această perspectivă, momentul ales pentru o eventuală despărțire ridică o problemă legitimă. Dinamo ar încasa bani pentru un fotbalist aflat într-o perioadă bună, dar ar pierde tocmai omul care îi poate aduce puncte într-o parte esențială a sezonului.

În acest moment, suporterii se uită la Kara ca la un atacant care poate decide un meci, are tehnică, poate folosi ambele picioare și a devenit una dintre piesele importante ale echipei. Pentru aceștia, 600.000 de euro reprezintă prea puțin în raport cu ceea ce Kara poate produce pe teren, mai ales într-un sezon în care Dinamo are ca obiectiv clasarea pe locurile 1-3.

Există însă și cealaltă parte a poveștii, una care ține de contract și de realitatea financiară. Dacă fotbalistul ajunge în situația de a pleca liber, clubul pierde orice sumă de transfer. Kara poate întregi lista jucătorilor care au ajuns într-o situație contractuală complicată, alături de Selmani, Josh sau Boa. Ce face Dinamo în situația de acum? Nu știm cum se va prezenta Kara până vara viitoare. Se va mai accidenta, se va mai „antrena” așa cum a făcut-o în cantonamentul din Polonia, va fi delăsător după un episod precum cel de la Rapid? Sau poate că va performa și mai mult, astfel încât cei 600.000 de euro să pară și mai puțini.

Dinamo trebuie să crească sportiv, să lupte pentru trofee și să revină în zona echipelor care contează constant în campionat. În același timp, clubul are nevoie de venituri din transferuri și de un model financiar sustenabil. Cele două obiective se întâlnesc greu atunci când cel mai bun moment sportiv al unui jucător coincide cu perioada în care contractul său se apropie de final.

Pentru unii dintre noi, Kara este cel mai valoros atacant din lot și unul dintre cei mai buni oameni ofensivi din campionat. Pentru alții, cifrele sale, problemele fizice și anumite perioade în care a dispărut din joc justifică o despărțire. Adevărul se află undeva între aceste două extreme. Kara este un fotbalist cu calități evidente, însă comparația cu atacanții care au produs constant zeci de goluri sau transferuri de milioane de euro ar cere argumente statistice mult mai solide.

Mai important decât suma exactă este momentul în care Dinamo ar face tranzacția. Dacă echipa se află într-o perioadă în care Kara reprezintă o piesă importantă pentru obiectivul sportiv, orice transfer trebuie analizat și prin prisma costului fotbalistic. Clubul poate încasa 600.000 de euro și poate pierde, în schimb, puncte, poziții în clasament, o eventuală calificare europeană sau șansa la un trofeu. Valoarea unui jucător pentru club nu se reduce întotdeauna la prețul trecut în contractul de transfer.

Pe de altă parte, suporterii care cer două, trei sau chiar cinci milioane de euro trebuie să țină cont de piață, de durata contractului și de puterea de negociere a clubului. Un fotbalist care poate pleca liber are o poziție diferită față de unul legat de club pentru încă trei sau patru ani. Piața decide în cele din urmă cât valorează un jucător, nu pasiunea tribunelor și nici indignarea din comentariile de pe Facebook.

Ce plan are Dinamo pentru atac după Karamoko? Dacă există deja o strategie, dacă noul atacant olandez poate prelua rolul său, dacă revenirea lui Pușcaș schimbă configurația lotului și dacă banii obținuți din transfer intră într-un proiect sportiv coerent, atunci decizia poate avea logică. Dacă plecarea lui Karamoko lasă însă un gol pe care Dinamo îl acoperă cu greu, câteva sute de mii de euro pot deveni o economie falsă.

Suporterii au dreptul să privească situația prin prisma fotbalului. Conducerea are obligația să o privească prin prisma fotbalului și a bilanțului. Diferența dintre un club care vinde pentru a supraviețui și unul care vinde pentru a crește se vede tocmai în felul în care folosește asemenea momente.

Dinamo trebuie să decidă dacă Karamoko este o marfă care trebuie monetizată înainte de expirarea contractului sau o piesă care merită păstrată pentru obiectivul sportiv al sezonului. Ambele variante pot fi apărate. Ceea ce va conta pentru suporteri va fi rezultatul, iar acesta va arăta dacă banii din transfer vor produce un lot mai bun sau dacă Dinamo va ajunge, din nou, să explice de ce a pierdut un jucător important exact atunci când avea nevoie de el.

La Dinamo, după atâția ani în care clubul a schimbat permanent direcția, miza acestei decizii valorează mai mult decât cei 600.000 de euro despre care se discută acum.