Dinamo 2031: planul de 20 de milioane de euro ascunde o schimbare de model

O declarație a lui Andrei Nicolescu despre viitorul financiar al lui Dinamo oferă mai mult decât o țintă de buget. Președintele executiv a indicat pentru ProSport un orizont de aproximativ cinci ani și a legat suma de 20 de milioane de euro de o transformare mai largă a clubului, care include infrastructura, echipa secundă, academia, dezvoltarea unui portofoliu de jucători și prezența constantă a fotbaliștilor formați la Dinamo în circuitul echipei naționale.

„Cum va arăta Dinamo peste 5 ani? Noi încercăm să ajungem la un buget care să tindă spre 20 de milioane de euro. Cât de repede vom putea să ajungem acolo, nu știm. În cupele europene, Dinamo ar trebui să fie mult mai repede”, a declarat Andrei Nicolescu pentru ProSport.

A doua parte a declarației fixează mai clar ceea ce conducerea clubului consideră drept ținta anului 2031: „Peste 5 ani, Dinamo ar trebui să fie un club consolidat, structurat, cu infrastructura de care are acum nevoie și nu o are”.

Cifra de 20 de milioane de euro trebuie citită prin raportare la situația actuală. În august 2026, Nicolescu anunța un buget de 12 milioane de euro pentru sezonul 2026-2027, aceeași valoare indicată pentru sezonul precedent. Diferența până la ținta de 20 de milioane este de 8 milioane de euro, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 66,7%. Prin urmare, planul prezentat de Nicolescu presupune o majorare substanțială a resurselor disponibile, dar și o schimbare a modului în care clubul își construiește veniturile.

Dimensiunea obiectivului devine mai clară atunci când sunt puse alături bugetul anunțat pentru sezonul actual și bilanțul financiar al clubului.

Dinamo a raportat pentru anul 2025 venituri de 7,72 milioane de euro, în creștere cu 52,7% față de anul precedent. Sponsorizările și publicitatea au adus 2,23 milioane de euro, drepturile de televizare 2,03 milioane, biletele 1,75 milioane, plățile UEFA aproximativ 460.000 de euro, iar activitatea comercială, inclusiv merchandisingul, aproximativ 772.000 de euro.

În același an, cheltuielile au ajuns la 13,28 milioane de euro, dintre care 7,64 milioane de euro au reprezentat salariile și beneficiile angajaților. Dinamo a înregistrat astfel o pierdere asumată de 4,94 milioane de euro.

Raportul dintre aceste cifre arată dimensiunea transformării pe care o presupune obiectivul pentru 2031. Un buget de 20 de milioane de euro reprezintă aproximativ 2,6 ori veniturile raportate de Dinamo pentru 2025. În același timp, suma este cu două treimi peste bugetul de 12 milioane de euro anunțat pentru sezonul 2026-2027.

Apare astfel prima întrebare economică importantă: de unde trebuie să vină diferența de 8 milioane de euro? Răspunsul oferit indirect de planul lui Nicolescu se află în structura clubului, nu într-o singură sursă de finanțare.

Superliga a produs în 2025 venituri operaționale cumulate de 701 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 139 de milioane de euro, potrivit raportului FRF. Sponsorizările și publicitatea au reprezentat 25% din total, drepturile TV 18%, veniturile UEFA 18%, subvențiile 15%, biletele 13%, iar activitățile comerciale 5%.

În această fotografie financiară, un buget de 20 de milioane de euro pentru Dinamo ar echivala cu aproximativ 14,4% din veniturile operaționale cumulate ale întregii Superligi în 2025. Comparația arată dimensiunea obiectivului: Dinamo ar trebui să ajungă la o capacitate financiară individuală apropiată de o șeptime din întreaga piață anuală a primei ligi.

Declarația lui Nicolescu devine relevantă prin ceea ce pune lângă cifra de 20 de milioane de euro. „Dinamo trebuie să producă minim doi-trei jucători în fiecare an. Și cel puțin trei-patru jucători la echipa națională”, a spus președintele executiv. Această formulă schimbă perspectiva asupra bugetului. Dinamo își propune ca o parte din valoarea sportivă și economică a clubului să apară în interiorul propriului sistem.

La un ritm de minimum doi jucători produși anual, obiectivul înseamnă cel puțin zece fotbaliști într-un ciclu de cinci ani. La trei jucători anual, rezultatul ajunge la 15. Cifra devine relevantă pentru un club care urmărește și venituri din transferuri, deoarece un fotbalist format în academie poate genera valoare sportivă pentru prima echipă și valoare economică printr-o eventuală vânzare.

Datele FRF arată că această direcție a devenit una dintre temele majore ale fotbalului românesc. Cluburile din Superliga au investit în 2025 un total de 84,7 milioane de lei, aproximativ 16,8 milioane de euro, în academii. Media a depășit un milion de euro pentru fiecare club, iar investiția totală a crescut cu 29% față de 2024.

Dinamo intră astfel într-o competiție care se mută treptat și în zona dezvoltării interne. Pentru club, obiectivul de 2-3 jucători produși anual oferă un criteriu concret prin care poate fi măsurată eficiența academiei în următorii ani.

O  cifră din declarația lui Nicolescu poate fi chiar cea care explică cel mai bine noul model.  „Dinamo trebuie să aibă echipa a doua în Liga 2 și un nucleu de 60 de jucători care să poată fi accesați pentru marea performanță”, a spus conducătorul clubului.

Un asemenea nucleu depășește dimensiunea unei prime echipe și presupune existența unui sistem cu mai multe niveluri: seniori, echipă secundă, academie, jucători împrumutați și fotbaliști aflați în proces de dezvoltare. În această construcție, echipa secundă din Liga 2 ar avea o funcție sportivă precisă. Fotbaliștii care depășesc nivelul juniorilor ar putea primi minute la seniori într-un campionat profesionist, cu posibilitatea revenirii către prima echipă.

Declarația capătă greutate și prin situația actuală: echipa secundă a lui Dinamo evoluează în Liga 3, iar ProSport notează că promovarea în Liga 2 nu reprezintă obiectivul acestui sezon. Prin urmare, între realitatea din 2026 și modelul descris pentru următorii ani există o serie de etape concrete: promovarea echipei secunde, dezvoltarea lotului extins, integrarea juniorilor și creșterea numărului de fotbaliști capabili să facă pasul către prima echipă.

Andrei Nicolescu a descris și rolul pe care îl vede pentru academie: „Academia trebuie să fie structurată foarte bine, pe criterii care să însemne performanță și fotbalul de masă, bucuria de a purta tricoul lui Dinamo”.

Declarația introduce două componente diferite. Prima este performanța sportivă, măsurabilă prin jucători promovați la prima echipă și către echipa națională. A doua este dimensiunea socială pe care conducerea vrea să o asocieze clubului. „Ar trebui să fim un model social care să arate că prin sport se pot educa antrenorii cei mici și oamenii din jurul clubului”, a mai spus Nicolescu.

Din punct de vedere financiar, componenta esențială rămâne capacitatea academiei de a produce fotbaliști care pot contribui la performanța primei echipe și la viitoarele venituri din transferuri.

În 2025, Dinamo a plătit aproximativ 495.000 de euro pentru transferuri și a încasat circa 1,11 milioane de euro din cedări, potrivit datelor bilanțului financiar. Diferența arată deja existența unei componente economice asociate lotului de jucători, dar sumele sunt încă departe de a transforma transferurile într-un pilon suficient pentru un buget anual de 20 de milioane de euro.

Prin urmare, Dinamo ar avea nevoie ca jucătorii produși de propriul sistem să devină simultan resurse sportive și active economice.

Al doilea element major din plan este infrastructura. Nicolescu leagă explicit perspectiva clubului de existența infrastructurii necesare, iar stadionul din Ștefan cel Mare reprezintă proiectul central al acestei discuții. Proiectul aprobat pentru noua Arenă Multifuncțională CS Dinamo prevede 25.059 de locuri și o valoare totală estimată la 854,57 milioane de lei. CNI indică o suprafață desfășurată de 66.716 metri pătrați și o durată de execuție prevăzută de 25 de luni.

Important pentru analiza financiară este faptul că arena reprezintă un proiect al CS Dinamo, cu finanțare publică prin CNI și Ministerul Afacerilor Interne. Ea trebuie astfel privită separat de bugetul operațional al SC Dinamo 1948 SA.

Impactul economic poate apărea însă prin infrastructura disponibilă: capacitatea de spectatori, spațiile comerciale, zonele de hospitality, evenimentele, facilitățile pentru sponsori și posibilitatea creșterii veniturilor provenite din meciurile interne și europene.

În 2025, Dinamo a obținut 1,75 milioane de euro din bilete. Această sumă reprezenta aproximativ 22,7% din veniturile totale raportate pentru acel an. Un stadion modern poate modifica această sursă prin capacitate, experiență de meci și produse comerciale asociate.

Stadionul devine astfel o piesă din modelul financiar proiectat pentru 2031, cu precizarea că veniturile suplimentare depind de ocuparea arenei, politica de prețuri, zona corporate, calendarul competițional și capacitatea clubului de a transforma meciurile în produse comerciale.

Planul pentru 2031 pornește de la o situație financiară care cere o creștere a veniturilor și un control mai strict al costurilor. Dinamo a avut în 2025 venituri de 7,72 milioane de euro și cheltuieli de 13,28 milioane de euro. Salariile și beneficiile au însumat 7,64 milioane de euro, iar pierderea a ajuns la 4,94 milioane de euro.

FRF a introdus o evaluare financiară bazată pe opt indicatori, care urmăresc lichiditatea, solvabilitatea, profitabilitatea, costurile salariale, fluxul de numerar operațional, dependența de anumite surse de venit și perspectivele financiare pe termen scurt. Pe baza situațiilor financiare la 31 decembrie 2025, Dinamo a fost inclusă în categoria „Situație financiară de îmbunătățit”. FRF precizează că această încadrare are rol de evaluare și nu reprezintă o sancțiune.

Datele oferă astfel punctul de plecare pentru proiectul conducerii lui Dinamo. Un club cu venituri de 7,72 milioane de euro, cheltuieli de 13,28 milioane și pierdere de 4,94 milioane trebuie să ajungă în cinci ani la un model capabil să susțină un buget de 20 de milioane de euro. Creșterea bugetului reprezintă doar prima parte a ecuației. A doua parte este creșterea veniturilor recurente suficient de mult încât diferența dintre resurse și cheltuieli să poată fi controlată.

Raportul FRF pentru 2025 oferă și un reper pentru transformarea întregului campionat. Veniturile operaționale ale celor 16 cluburi au ajuns la 701 milioane de lei, aproximativ 139 de milioane de euro, cu 130 de milioane de lei peste anul precedent. Rezultatul operațional cumulat a fost de minus 121 de milioane de lei, în timp ce raportul salarii/venituri operaționale s-a îmbunătățit la 73%.

În cazul Dinamo, structura anului 2025 arată o presiune salarială mult mai mare raportată la veniturile raportate de club. Cheltuielile cu salariile și beneficiile de 7,64 milioane de euro au reprezentat aproape întreaga valoare a veniturilor totale de 7,72 milioane de euro raportate pentru același exercițiu financiar.

Comparația trebuie tratată cu atenție, deoarece indicatorii FRF și datele contabile prezentate public pot avea baze metodologice diferite. Ea indică totuși direcția problemei: creșterea bugetului trebuie însoțită de creșterea veniturilor și de o structură mai echilibrată a cheltuielilor.

Există și un al doilea termen în declarația lui Nicolescu. El spune că Dinamo ar trebui să revină în cupele europene „mult mai repede”, în timp ce anul cinci este rezervat imaginii unui club „consolidat, structurat”.

Această distincție contează financiar. Veniturile UEFA au devenit una dintre cele mai importante surse de finanțare pentru cluburile din Superliga. La nivelul campionatului, veniturile din competițiile UEFA au crescut în 2025 cu 68 de milioane de lei și au ajuns la o pondere de 18% din veniturile operaționale totale, potrivit FRF.

Pentru Dinamo, revenirea în Europa poate funcționa astfel ca accelerator financiar înaintea momentului 2031. Participarea europeană poate aduce venituri UEFA, audiență, expunere comercială, creșterea atractivității pentru sponsori și o piață mai largă pentru jucătorii clubului.

Din acest motiv, declarația lui Nicolescu poate fi citită ca un plan în două etape: performanța europeană trebuie să apară înaintea construcției complete a clubului, iar infrastructura și sistemul intern trebuie să susțină nivelul financiar superior în următorii cinci ani.

Pusă cap la cap, declarația lui Andrei Nicolescu descrie un club diferit de cel care apare în bilanțul din 2025. În 2031, modelul proiectat presupune un buget care tinde spre 20 de milioane de euro, o echipă secundă în Liga 2, un nucleu de aproximativ 60 de jucători accesibili primei echipe, o academie capabilă să producă anual 2-3 fotbaliști, trei-patru jucători în circuitul naționalei și infrastructura necesară pentru funcționarea întregului sistem.

În actuala structură economică, Dinamo obține cea mai mare parte a veniturilor din sponsorizări și publicitate, televiziune și bilete, în timp ce veniturile UEFA și activitatea comercială au ponderi mai mici.

Modelul descris de Nicolescu încearcă să adauge alte straturi peste această structură: valoare produsă de academie, venituri din transferuri, venituri suplimentare generate de infrastructură și bani proveniți din participarea europeană. De aceea, cifra de 20 de milioane de euro reprezintă mai puțin o promisiune despre cât va cheltui Dinamo pe prima echipă și mai mult o țintă pentru dimensiunea unui club întreg.

Diferența dintre Dinamo 2026 și Dinamo 2031 se poate rezuma astfel: de la 12 milioane de euro buget anual și un bilanț care arată venituri de 7,72 milioane de euro, către un club care încearcă să producă fotbaliști, să genereze venituri din propriul patrimoniu sportiv și să folosească participarea europeană ca sursă de dezvoltare.

În acest model, prima echipă reprezintă doar partea vizibilă. Academia, echipa secundă, cei 60 de jucători, stadionul și piața transferurilor devin componente ale aceleiași construcții.

Concluzionânt, punctul esențial al declarației lui Andrei Nicolescu este: Dinamo își fixează pentru următorii cinci ani o țintă financiară, dar descrie simultan mecanismele prin care vrea să ajungă la ea.